ADN Online - Arta, dans si noutati

Despre

ARCUB - Centrul Cultural al Birocrației

ARCUB - Centrul Cultural al Birocrației

de Sandra Mavhima

Vine un timp când iți dai seama că devine din ce în ce mai greu să te abții să nu comentezi. Orice comentariu e supus criticii, critică pe care trebuie să ți-o asumi. Pozitivă, negativă, nu poate fi în final decât constructivă. Să încep.

Vineri 29 mai, ora 16:48 intru în clădirea ARCUB situată pe Str. Lipscani nr. 84 - 90 cu corespondent în strada Gabroveni nr. 50 - 53. Mă legitimez și sunt îndrumată de paznic să urc la etajul 1 pentru a depune documentele pentru concursul de proiecte ”Ești București”. Din grabă sau neatenție sau poate hipnotizată de noul sediu, o clădire care la prima vedere inspiră un aer tipic edificilor europene, cu scări de sticlă din care radiază o lumină diurnă ce alunecă peste picioare, ajung la etajul 2. Mirosul de nou și atmosfera de liniște aproape că mă intimidează. Pășesc timid și intru într-o camera mare, oarecum goală, cu două persoane ce stau în fața unor birouri și o alta care înregistrează dosarele pentru concurs. Vederea aceastei imagini alăturată subsolului gen administrație financiară din sediul vechi, atât de înecat în hârtii, locul unde anul trecut s-a petrecut selecția și decontul dosarelor și unde câteva kilograme în plus te puneau în dificultatea de te mișca, mă face să cred că București are într-adevăr o instituție capabilă să opereze ca ambasador al Capitalei Europeane a Culturii.

Respir liniștită și împăcată ca am ajuns la timp, cu dosarul, cred eu complet, și aștep să-mi vină rândul. Îmi vine rândul…

Liniște.

”Dosarul nu e înregistrat! Trebui să mergeți la registratură la etajul 1."

Ok, ok, nu-i panică. Mergem la etajul 1. Ajung la etajul 1.

Registratura.

Din clipa în care deschid ușa mă lovește o zăpușală groaie și un soundtrack industrial. Trosc plosc, trosc plosc, fâș, ptiu. Ștampile, hârti, salivă, transpirație, disperare, oroare! Trevor Reznik ar fi fost mic copil aici. Un șir de vreo 20 - 30 de persoane stau așezate în genunchi, ciucite în poziții contorsionate, completează hârti și își țin rândul la o coadă într-un hol de aproximativ un metru lațime.

"Sunteți ultima persoană la rând?" Nu-mi răspunde nimeni. Mă uit în jur și nu știu ce să fac. Să mă duc în față? Să mai întreb încă odată?

Trece cineva și îmi spune: "Văd ca aveți dosarele aranjate. Duceți-vă în față să le depuneți.”


Abia că reușesc să pășesc printre oameni și să ajung în fața unei uși de sticlă blocată de alte persoane așezate pe vine ca să împacheteze dosare.

"Deschideți un aer condiționat că murim aici", se aude o voce.

"Măi copii faceți loc că nu mai putem să trecem", se aude altă voce.

Dintr-un colț o doamnă nemulțumită comentează situația notând că s-au înscris doar trei proiecte în două săptămâni și că toți am venit în ultima zi. 

Păi, unde suntem? Nu suntem și noi și dumneavoastră în România? Păi, anul trecut nu a fost la fel? Statistic vorbind, ar fi putut să fie altfel? A fost vreodată altfel? Poate.. Poate sunt eu prea tânară ca să nu știu.

Brusc, mi se prefigurează în minte atmosfera din cărțile lui Ilf și Petrov și se instalează proiecția unui aparat birocratic din cauza căruia nu voi reuși să înscriu proiectul în concurs. Totuși, mă gândesc că dacă mai sunt și alții după mine poate nu e așa grav.

Swartzenegger-ul fondurilor nerambursabile, guvernatorul, actorul, regizorul suprem și mai ales coregraful fără voie, ARCUB ne permitea să înregistram dosarele și după ora 17:00. Scăldată într-un sentiment de agonie și extaz, găsesc un scaun, mă așez, aștept 15 - 20 minute, îmi vine rândul, îmi iau numărul de înregistrare și mă grăbesc să mă întorc sus, în biroul mare, unde era aer și voie bună. Ajung acolo și aud pe cineva că vorbește despre "documente la dosar". Opa! Îndrăznesc să întreb și eu câte ceva. Opa! Parcă dosarul nu mai era așa complet. Opa! Formularul de pe site pentru declarația pe propria răspundere nu era suficient pentru confirmarea contribuției în natură, se pare că ar mai fi trebuit încă o declarație pe propria răpsundere privind contribuția în natură. Opa! Realizez că am uitat cd-ul de back-up. Opa! Opa! Opa! Bun, cred că nu e ”capăt de țară” și întreb dacă pot veni marți după Rusalii să aduc fișierele electronice și cu ocazia asta să las și declarațiile. Se pare că da.

Marți 2 iunie, ora 14.00, etajul 2. Bună ziua!

”Bună ziua, cine v-a dat voie să urcați?.” Pe scurt, mi-a fost primită doar copia de back-up. Nu cred că mai are sens să redau dialogul de acolo, de altfel tipic pentru oricine ar fi fost în situația mea, pentru că era evident că răspunsurile acelei doamne mai fuseseră servite și altora dinaintea mea care probabil au avut comentarii mai bune ca mine. Mi-e clar că după cele întâmplate e foarte puțin probabil să am șansa ca proiectele mele să fie în regulă. Nu neg însă că m-am gândit că poate, cu ceva noroc, voi primi un telefon sau vreun mail, un semn de orice fel prin care voi putea face completări la dosar, așa incognito cum s-a petrecut și anul trecut cu toată lumea.

Întreb, observ, comentez.

ARCUB organizează al doilea an la rând o competiție de proiecte culturale extrem de binevenită de altfel, în contextul prezent, dar este al doilea an la rând când ARCUB organizează un concurs de proiecte pe baza aceluiași sistem ”medieval” înecat în hârti și replici de lemn.

E oare atât de complicat ca ARCUB să implementeze o platforma online de aplicație pentru a înlesni procesul, urmând exemplul AFCN și al fondurilor europene, sau chiar și așa, rudimentar, cum preferă să fie, e imposibil să strecoare în calendar câteva zile pentru ”completări la  dosar”, după exemplul Ministerului Tineretului și Sportului?

La varianta a doua mi s-a răspuns că nu stă nimeni să ne sune pe fiecare în parte sau să dea mail-uri.

De ce?

De ce AFCN poate trimite ”mail-uri cu liniuță”, punctând exact ce trebuie? De ce Ministerul Tineretului și Sportului afișează pe site lista cu documentele lipsă la fiecare organizație în parte, dându-i ocazia să le aducă într-un termen limită? De ce o aplicație sau un decont la ARCUB - Centrul Cultural al Municipiului București, devin mai complicate ca o aplicație sau un decont la fondurile structurale?

Un concurs de proiecte culturale ar trebui sa fie un concurs al ideilor și al mecanismelor de artă, nu al premianților cu corniță la lucru manual.

Într-adevăr, factorii de concept artistic nu pot fi separați de factorii operaționali și da, trebuie promovat un tratament egal tuturor solicitanţilor, pentru că așa înseamnă că toată lumea are o şansă reală de a avea acces la finanţare. Dar o concurență mai mare nu are în general efecte benefice?

Ne cereți opinia în privința „Strategiei culturale și creative a Bucureștiului din 2015-2025”, dar ne cereți și părerea în privința modului de funcționare a concursurilor de proiecte pe care le organizați? Cum aș putea crede măcar pentru o clipă că o mică parte din observațiile mele ar conta, câtă vreme de la un an la altul nu se simte o minimă îmbunătățire a condițiilor de dialog dintre operatorul cultural și ARCUB, din moment ce se lansează sezonul doi din "Pierduți în birocrație"?

Oare ar fi fost rău dacă ARCUB ar fi făcut un debrief al sesiunii trecute la care să fi invitat beneficiarii programului ”București 555”? Oare ar fi fost rău dacă ARCUB ar fi lansat o consultare publică sau o sesiune de informare privind concursul ”Ești București” ori ar fi publicat "răspunsurile la telefoane”, așa cum a făcut anul trecut?

Este în realitate ARCUB interesat să-și îmbunătățească propriul sistem de evaluare sau afară-i vopsit gardul și înăuntru-i leopardul?  

Într-un final, n-aș vrea să se înțeleagă că mi-aș dori să trag pe cineva la răspundere sau că aș vrea să mi se facă dreptate. Pur și simplu, realizez că ar fi fost bine ca noi, operatorii culturali și chiar publicul, să fi abordat o atitudine mai radicală în ceea ce privește relația cu instituțiile publice, în așa fel încă noi și cei care le conduc, să reușim să ținem cont unii de părerile celorlalți și într-adevăr să facem sistemul să funcționeze.




Articole similare

Lasa un comentariu


Comentarii

babsabtabkazzxvc3f
21 mar 2016 @ 17:37

http://brothosonkonlonwon.ru

babsabtabkap
16 ian 2016 @ 04:13

ag0TMA http://brothosonkonlonwon.ru